Parteneriat pentru inovare
Procedură pentru dezvoltarea și achiziția ulterioară a unui produs, serviciu sau lucrare inovatoare care nu există pe piață.
Actualizat:
Parteneriatul pentru inovare se utilizează atunci când nevoia autorității contractante nu poate fi acoperită de soluții deja disponibile pe piață: procedura combină faza de cercetare-dezvoltare cu achiziția ulterioară a rezultatului, în cadrul aceluiași raport contractual.
Partenerii sunt selectați competitiv, iar dezvoltarea se structurează pe etape cu obiective intermediare, autoritatea putând înceta parteneriatul la finalul fiecărei etape.
Procedura e rar folosită în România, iar rata erorilor la prima utilizare e pe măsură. Confuzia cea mai frecventă la autorități: parteneriatul e ales pentru o soluție care există deja pe piață, dar pe care autoritatea nu o cunoaște. Pentru asta există consultarea pieței; parteneriatul presupune o nevoie pe care nicio soluție disponibilă nu o acoperă.
Pentru operatori, la selecție contează capacitatea de cercetare și dezvoltare, nu doar experiența de livrare. Drepturile de proprietate intelectuală asupra rezultatului se stabilesc prin documentație, iar o ofertă care le ignoră poate ceda exact valoarea pentru care participi. Valoarea achiziției finale trebuie să rămână proporțională cu investiția în dezvoltare.